Contestatia privind durata procesului penal
Această procedură prezintă interes atât pentru persoana cercetată sau judecată care are dreptul la oferirea unei soluții în mod echitabil și într-un termen rezonabil, conform principiilor legii procesuale penale, cât și pentru persoana vătămată a cărui drept de aflare a adevărului într-un timp rezonabil este ocrotit.
Contestația privind durata procesului poate fi formulată în faza urmăririi penale cât și cea a judecății și reprezintă procedeul juridic prin care suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente contestă tergiversarea urmăririi penale sau a judecății și solicită un termen pana la care procurorul în cursul urmăririi penale sau instanța de judecata în cursul judecății să ofere o soluție in cauză.
Se oferă posibilitatea ca și procurorul să fie în drept a contesta durata procesului penal în momentul în care cauza se află pe rolul instanței.
În cazul infracțiunilor împotriva patrimoniului persoana vătămata care s-a constituit parte civilă are tot interesul să conteste durata procesului penal întrucât pretențiile materiale fată de inculpat să fie acordate cu celeritate, prejudiciul fiind acoperit cât mai curând. Interesul acestei proceduri poate viza și inculpatul căruia i-a fost reținut carnetul de conducere, acesta având tot interesul ca procurorul sau instanța de judecată să ofere o soluție cât mai rapida, o soluție de neîncepere a urmăririi penale sau de netrimitere în judecată, in cazul procurorului, sau o soluție de achitare oferită de instanța de judecată.
Persoanele care pot formula contestație privind durata procesului penal sunt suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente, iar în cursul judecății și procurorul.
În funcție de momentul procesual Contestația privind durata procesului penal poate fi formulata după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, după cel puțin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecății în primă instanță sau după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.
Contestația poate fi retrasă oricând până la soluționarea acesteia, însă nu mai poate fi formulată o alta în cadrul aceleiași faze procesuale în care a fost retrasă.
Pentru soluționarea contestație instanța are în vedere mai multe elemente enumerate in cuprinsul art. 488 al Codului de procedură penală, acestea fiind: natura și obiectul cauzei; complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor; elementele de extraneitate ale cauzei; faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare; comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului; comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate; intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei; alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.
Competența soluționării contestației în cursul urmăririi penale revine judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța care ar avea competența să judece cauza în prima instanță, iar în faza de judecată instanței ierarhic superioare. Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestația se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, competența de soluționare a contestației aparține unui alt complet din cadrul aceleiași secții.
Prin soluția favorabilă contestatorului judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța admite contestația și stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza în cursul urmăririi penale și instanța de judecată să soluționeze cauza in cursul judecății, precum și termenul în care o nouă contestație nu poate fi formulată. Dacă instanța consideră formularea contestației privind durata procesului penal un abuz de drept constând în formularea cu rea-credință a acesteia, judecătorul sancționează persoana care a solicitat această procedură cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 7.000 lei și la plata cheltuielilor judiciare ocazionate.
În baza acestei proceduri drepturile procesuale ale persoanelor sunt apărate de tergiversarea procesului penal cauzat de supra-încărcarea cu cauze a organelor judiciare sau de existența unei rele-credințe din partea acestora, prin oferirea unei soluții într-un termen optim și rezonabil.
Dacă sunteți subiectul unui proces penal iar inactivitatea organelor judiciare v-a prejudiciat, ne puteți contacta pentru demara procedurile legale de urgentare.